Până acum, în viața mea am fost mai mult grasă decât slabă. Slăbisem în clasa a 12-a, m-am ținut în facultate și apoi am luat-o iar pe arătură într-un ping pong de necontrolat.
Ce știu puțini, este de fapt că obezitatea este o boală, nu "o lipsă de ambiție". Eu văd obezitatea mai cruntă decât alcoolismul. Pentru că, dacă pe un alcoolic îl iei și îl duci la dezalcolizare (nedându-i alcool) cu un obez ce faci? Îl duci la "dezobezire" și nu îi mai dai mâncare?
Să impui restricții de acest gen, mi se are greu. Doar cine nu a ținut un regim în viața lui nu știe.
Când spui, "n-ai ambiție să te abiții", oare acest lucru se poate spune despre un alcoolic care este într-un bar? "N-ai ambiție să nu bei?".
Atunci când vezi mâncare "interzisă" pentru tine și mâncată de alții, este crimă și pedeapsă. Acelea sunt momentele de fapt, în care apar scăpări. Acelea sunt momentele în care creierul se sabotează singur și îți spune cu consolare, "hai gustă prăjitura aia că meriți că ai slăbit până acum", când de fapt ar trebui să îți spună "nu,nu mânca nici acum pentru că mai ai drum lung de făcut. O veni și momentul ei , mâine".
Iar dacă în sufletul tău tinzi spre varianta a doua, iar cei din jur îți spun "haide ,gustă că nu-i nimic", "haide ia o bucățică că doar astăzi iei", asta mi se pare lipsă de respect din partea celor care sunt cu tine atunci.
Dacă aveai diabet și nu puteai mânca prăjituri, la fel te îndemnau? Obezitatea nu este percepută ca o boală ci ca o lipsă de ambiție.
"Ah, iar s-a îngrășat, păi dacă mănâncă mult, așa îi trebuie." Deși poate mănânc la fel ca tine, dar la mine "se prinde mai repede de șolduri".
Oricum, ce vreau să spun este că nu am ajuns la 89de kg, făcând sport și mâncând sănătos. E clar că am greșit. De multe ori. Și analizând mi-am dat seama de greșeală. Eu nu eram eu însemni la potențialul meu maxim. Acum, pe mine nu mă mai oprește nimic, să fiu eu. Eu la 62 kg. Astă e targetul.
Iar în ceea ce privește impulsurile externe, eu vă rog să vă limitați în a spune "ok, respect decizia ta, nu te îndemn să mai mănânci în plus".
Știi cum e? Azi mă văd cu tine și îmi spui asta, mâine iar cu alta prietenă și spune la fel și tot așa zilele trec și mereu se găsește o excepție și cineva să țină excepția asta îm brațe. Iar eu, gresesc în fiecare zi,de poftă,nu?
Sunt sigură că aveți persoane în jurul vostru care țin o dietă. Puteți fi cu adevărat de folos dacă nu spuneți nimic. Nici da, nici ba. Luați-le ca atare și asta este.
Astăzi 80.9 kg. Mă duc să îmi iau blugi noi.
Nu m-am întâlnit cu nimeni care să mă îndemne să gust ceva interzis, este doar o lecție de viață pe care am simțit-o de multe ori și am zis să o scriu.
Pozele sunt de-a lungul vieții... ca să vedeți efectul meu de yo-yo.
